Gospodaria

 

Hutulii sunt niste oameni foarte ospitalieri. Ei ne-au primti cu usurinta in casa, parte din sufletul lor. Din prima clipa ne-au pus la masa, observand oboseala ce se citea pe chipurile noastre. Ne-au servit cu mancare si cu cate un pahar de apa rece, limpede care ne-a ajutat sa ne refacem puterile.Discutia a inceput natural. Intrebarile veneau de la sine, ne-am lasat furate de atmosfera feerica create de d-na Mitrana. Femeia isi trece o palma peste privirea albastra, ca si cum ar vrea sa stearga astfel, printr-un simplu gest, toate suferintele vietii sale. Pentru cateva clipe am trait si noi din cuvintele ei, am calatorit cu gandul spre indepartatul trecut, acolo unde traditiile si lumea hutulilor era neatinsa de modernitate, radacinile ei erau pure. Simteam emotia din glasul femeii in momentul in care isi depana viata, spunand lucruri pe care le-a lasat adormite in trecut de multa vreme, iar astazi le readucea la viata cu atata placere in fata unor staini.

A inceput sa ne povesteasca despre casa in care ne aflam. Este o casa de la munte, construita integral din lemn, ce dateaza inca din 1938. Lemnul pentru casa a fost taiat intr-o singura zi, in luna februarie, pe un ger de -20 de garde, avand convingerea ca astfel casa va fi mai trainica. Lemnul era lucrat manual. Temelia este de piatra, pe care sunt asezate barne lungi, care incheiate “staneste”. Constructia se caracteriza prin masivitate, prin dimensiuni mari. OuaAcoperisul inalt cu streasina larga asigura in jurul casei un spatiu mare, de protectie. Peretii laterali depasesc fatada cu 60-70 cm in partea interioara, formand o latura a gangului. Interiorul este caracterizat de aceasta succesiune “camera-tinda-camera”. Incalzirea casei se realizeaza datorita unei sobe asezate pe peretele dinspre tinda ce ocupa un sfert din suprafata camerei. Coltul cu vatra grupeaza in jurul sau obiectele necesare pentru prepararea hranei. In continuare se gaseste patul, loc pentru odihna si pentru pastrat tesaturi, haine, zestrea ramasa odata cu casa de la mama d-nei Mitrana. Pe pereti icoanele sunt asezate inspre rasarit iar fotografiile pe cel dinspre miazazi.

Pe langa locuinta, in curte se mai afla grajdiul pentru vite care adaposteste doua vaci, un vitel si doi cai mari. In curte se mai gasesc o multime de pasari: gaini, curcani, cucosi si rate al caror oracait ce impleteste cu sunetul izvorului care urmandu-si cursul din munte se varsa in helesteul din spatele casei. Langa grajdi se gaseste sopronul care adaposteste o multime de lemne, simbol al trudei depusa pentru iarna ce urma. In partea dreapta a grajdiului se observa un sopron mai mare, fara usi, in interiorul caruia se gasesc doua faitoane, o sanie, o roaba, si alte instrumente pentru lucrat pamantul, lucruri despre care ne-a vorbit domnul Stoler.

Aceste unelte fac parte din viata de zi cu zi a oricarui hutul. Cu ajutorul lor, acesti oameni isi seamana truda pe pamanturile batrane, dar atat de obisnuite cu muncare ce le face sa rodeasca. Domnul Vasile ne-a vorbit despre ocupatiile hutulilor dandu-ne drept exemplu viata lui. Cei mai multi locuitori se ocupa cu cresterea oilor, vitelor cornute si cailor, care sunt folositi in padure la exploatarea lemnului. Familia Stoler isi da vitele la pascut in apropierea gospodariei caci, pasunea se afla in jurul gospodariei iar padurea este foarte aproape. Din laptele obtinut, Doamna Mitrana prepara branza, smantana, cas, care sunt folosite in alimentatia familiei sau sunt date spre vanzare.

Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana le ingreuneaza existenta, deoarece ei nu dispun de tehnica necesara pentru prelucrarea laptelui. Acest lucru va insemna, probabil o diminuare semnificanta a veniturilor si o schimbare in modul lor de viata. Unii hutuli au optat deja pentru o viata mai usoara, in noile conditii politice stabilindu-se in satele de la poalele muntilor. Acesti oameni au renuntat si la unele traditii, care desi aveau in viata lor o semnificatie covarsitoare , au fost inlaturate in favoarea modernitatii. Spre exemplu mai multe familii au coborat din catunul Pleoscii, in satul Paltin adoptand calendarul pe stil nou. Intrebarea este: “ Isi vor pierde hutulii identitatea?”. Raspunsul ramane o incertitudine, pe care numai timpul o poate elucida.

O alta poblema cu care se vor confrunta hutulii este legata de agricultura. In present cultura plantelor este practicata, sub forma unor gradini de legume in aporopierea locuintei si a cate unui ogor de cartofi in locurile mai insorite. Domna Mitrana ne-a spus ca se mai cultiva graul, secara si orzul de vara, insa cu o perioada se vegetatie mai scurta; se semana in luna mai si se recolta in octombrie. Dumneaiei aminteste ca se mai cultiva <“>hrisca<”> numita si “hrisca”, “risca” sau “tatarca”, din a carei samanta se prepara painea.

In trecut se cultiva si canepa, pe suprafete mici in apropierea locuintei. Se topea la roua si la bruma si se usca pe o scara in apropierea unui cuptor de piatra in care ardea focul. Astfel de cuptor era cate unul intr-un sat. In satele, locuite de hutuli au existat multe instalatii tehnice: mori, loinite, pive, darace, si fierastraie.

Cu noile conceptii introduce de Uniunea Europeana agricultura nu se va mai putea practica la intamplare. Se pune problema organizarii spatiului agricol. Se doreste: cresterea productivitatii agricole prin promovarea progresului tehnic si asigurarea dezvoltarii rationale a productiei precum si utilizarea optima a factorilor de productie, in special a fortei de munca; stabilizarea pietelor;luarea masurilor pentru ca produsele sa ajunga la consumator cu preturi rezonabile. Toate aceste masuri pun in dificultate omul simplu de la munte pentru care agricultura a constituit o ocupatie elementara deoarece ii asigura hrana si venit prin vinderea produselor.

Taierea lemnului a reprezentat si reprezinta alaturi de agricultura si cresterea animalelor o alta ocupatie elementara. Lemnul era folosit in constructia asezarilor, drept combustibil sau ca materie prima pentru infaptuirea unor creatii de o deosebita valoare artistica, cum ar fi lazile de zestre si diferite instrumente muzicale sau agricole.

 

Email: info@hutuli.com

Last updated 7 Martie 2007